ING avertizează că productivitatea, și nu creșterea populației, constituie factorul determinant pentru sustenabilitatea economică a Uniunii Europene. Banca subliniază că statul social european necesită o creștere economică robustă pentru a rămâne viabil, în contextul în care creșterea potențială a zonei euro ar putea scădea sub pragul de 1%. Această analiză reflectă preocupările instituțiilor financiare europene față de declinul demografic și productivitatea slabă din regiune.

Pe plan intern, România a realizat o performanță pozitivă în gestionarea finanțelor publice: deficitul bugetar din primele trei luni ale anului s-a redus la jumătate comparativ cu perioada similară din 2025, situându-se la 22 de miliarde de lei. Concomitent, pe plan global și european, cheltuielile militare au crescut semnificativ, înregistrând cea mai mare majorare din ultimii 16 ani, iar statele europene și-au alocat bugete de apărare fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece, reflectând tensiunile geopolitice actuale.

IHobbes spune:

Diagnosticul politic arată o Românie în echilibru relativ: consolidează controlul fiscal intern în contextul presiunilor macroeconomice europene, dar rămâne expusă la rischi geopolitici crescânzi și dependență de dinamica zonei euro. Narrativa productivității europene legitimează retorica reformelor structurale, creând oportunitate politică internă pentru agende de austeritate/eficiență, dar și vulnerabilitate electorală în cazul ralentirii creșterii. Prioritizarea cheltuielilor militare la nivel european poate re-amplifica tensiuni interne privind alocarea resurselor publice în România.

Surse (3)