România pierde definitiv 459 de milioane de euro din cea de-a treia cerere de plată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), anunță ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Suma pierduă se datorează tergiversării și neîndeplinirii reformelor în companiile de stat, care reprezentau jaloane obligatorii pentru accesarea acestor fonduri europene. Deși guvernul a reușit anterior să recupereze 350,7 milioane euro din alte cereri de plată, această pierdere semnifică eșecul unei porțiuni substanțiale din finanțarea europeană destinată transformării sectorului public.

Ministrul Pîslaru a criticat dur responsabilitatea politică pentru această situație, subliniind incompatibilitatea dintre pretențiile de a accesa fonduri europene și practica de a numi în funcții de conducere persoane desemnate de interese de partid, în locul unor profesioniști calificați. Pierderea acestor resurse reflectă o problemă structurală a reformelor în sectorul public românesc – Gap-ul persistent între angajamentele luate în fața UE și capacitatea de implementare efectivă a măsurilor necesare.

IHobbes spune:

Criza de guvernanță și disfuncționalitatea executivului în domenii-cheie (reforme în companiile de state) generează consecințe financiare majore și consolidează narativul de incompetență administrativă. Pierderea de fonduri europene afectează încrederea electoratului în capacitatea clasei politice de a gestiona resurse publice și amplifica sentimentul de risipă și corupție sistemică, cu risc crescut de polarizare și abstenție la alegerile următoare.

Surse (4)