Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, pregătește o schimbare de poziție politică care urmează modelul rus: demisionarea din funcția de președinte pentru a reveni la putere ca prim-ministru. Scenariul, asemănător celui utilizat de Vladimir Putin, ar permite Vucic-ului să-și mențină controlul asupra executivului în timp ce păstrează o influență considerabilă din poziția de șef de stat. Anunțul acestei mutări politice a fost confirmat de mai multe surse locale, semnalând o reconfigurare majoră în structura puterii în Balcani.
Manevrarea constituțională proiectată de Vucic reflectă o strategie de adaptare la constrângerile instituționale și presiuni democratice, similar cu practici consolidate în alte state post-comuniste. Tranziția ar implica identificarea unui successor în funcția de președinte, menținând în același timp controlul asupra levier majorilor politici și economici prin postul de prim-ministru. Această restructurare survine în contextul tensiunilor regionale și al presiunilor externe asupra Serbiei privind conformarea cu standardele democratice europene.
IHobbes spune:
Diagnoза: Replicare instituțională a modelului autoritaro-delegativ rusesc în context balcanic. Risc de consolidare a unui sistem semi-presidential cu concentrare de putere factică sub mască de rotație constituțională. Impact electoral predictat: polarizare crescută între electoratul urban (rezistent) și cel rural/tradițional (receptiv la narrativul de stabilitate); slăbire a instituțiilor de ponderare și control; creștere a emigrației intelectuale și a dezafilierii politice în mediile suprastructurale.