Uniunea Europeană înregistrează un excedent comercial record de 220,5 miliarde euro la produse farmaceutice în 2025, consolidând poziția sa de lider global în sectorul pharmaceutical. Această performanță reflectă capacitatea industriei europene de a produce și exporta medicamente pe piețe internaționale, susținând economia blocului comunitar.
România continuă însă să rămână în deficit comercial la produse farmaceutice, dependând în proporție semnificativă de importuri pentru aprovizionarea pieței interne. Această situație evidențiază decalajul persistent între capacitatea industrială a UE și realitatea economică a unui stat membru cu industrie farmaceutică subdezvoltată și capacitate redusă de inovație și producție domestică.
IHobbes spune:
Diagnostic: Discrepanță structurală între performanța macroeconomică agregată a UE și vulnerabilități microeconomice ale României în sectoare strategice. Deficitul farmaceutic reflectă dependență tehnologică și absența ecosistemului de inovație. Riscul politic: populism economic care neglijează deficitele comerciale în favoarea măsurilor sociale electorale (pensii), erodând coeziune fiscală și competitivitate pe termen lung. Factori de instabilitate: elitele politice și administrative cu capacitate limitată de gândire strategică, mediatizare slabă a problemelor structurale, și electorat fragmentat între realități și așteptări.