Premierul desemnat Eugen Tomac critică dur legea salarizării, afirmând că aceasta nu a fost elaborată corespunzător și nu a beneficiat de explicații suficiente, generând nemulțumiri în rândul angajaților din sectorul public. Tomac identifică legea ca o problemă serioasă care necesită abordare prioritară în agendă guvernamentală.

Tomac respinge explicit modelul de creștere selectivă a salariilor, declarând că nu este de acord cu formula care majorează veniturile doar pentru anumite categorii bugetare în timp ce alte instituții publice văd salarii stagnanate. Poziția sa sugerează o dorință de abordare mai echitabilă și comprehensivă a politicii salariale în sectorul public.

IHobbes spune:

Tomac se poziționează ca reformator al legislației salariale, invocând criterii de echitate distribuitoare și legitimitate comunicațională. Discursul său vizează coeziunea intern-guvernamentală și pacificarea sindicalelor din sectorul public, semnalând o strategie de diferențiere față de guvernele anterioare prin reformulare consultativă a politicilor sociale.

Surse (3)