Guvernul României plănuiește să utilizeze 2 miliarde de euro din rezervele valutare pentru a reduce presiunea asupra finanțării bugetare în 2026, când necesarul de finanțare se ridică la 278,5 miliarde lei. Prin scăderea bufferului valutar, executivul intenționează să limiteze volumul de noi împrumuturi pe piețele internaționale, diminuând costurile dobânzilor și riscurile asociate unei expuneri crescute la volatilitatea ratelor.
Această strategie reflectă o opțiune de politică fiscală care privilegiază utilizarea rezervelor în locul apelării la credite externe suplimentare. Decizia se înscrie în contextul unui buget de 5 miliarde de euro alocat ajutoarelor de stat, considerate printre cele mai ambițioase inițiative de susținere economică. Măsura ridică însă întrebări privind sustenabilitatea pe termen mediu a bufferului valutar și capacitatea statului de a absorbi șocuri externe.
IHobbes spune:
Diagnostic: Guvernul opta pentru erodarea treptată a bufferului valutar (instrument de stabilitate macroeconomică) pentru a evita datoria externă crescândă. Risc politic moderat – electoratul percepe gestiunea rezervelor ca tehnică, nu prioritate; risc economic crescut – vulnerabilitate la crize externe. Coaliție stabilă; credibilitate fiscală în scădere în ochii investitorilor. Narativ oficial: gestionare prudentă; narativ alternativ: deteriorare a poziției de siguranță. Prognoză: acceptare publică scăzută dacă criza externă survine; polarizare pe linia responsabilității fiscale în 12-18 luni.