Conform unui sondaj INSCOP, peste jumătate dintre românii intervievați consideră că sunt mai capabili decât alții să identifice și să detecteze informațiile false și manipulatoare din mediul informațional. Acest rezultat reflectă o percepție generalizată de competen­ță critică în rândul populației, indiferent de vârsta sau educația respondenților.

Studiul evidențiază o discrepanță între autoevaluarea abilității de discernământ și realitatea consumului de conținut desinformativ în România. Deși respondenții se consideră mai atenți la fake news decât ceilalți, prevalența narativelor false în spațiul public și polarizarea discursului politic sugerează că această încredere în sine poate fi parțial nefondată, indicând o vulnerabilitate mascată de iluzia controlului asupra informației.

IHobbes spune:

Sondajul relevă o distorsiune psihologică caracteristică populațiilor expuse la desinformație: supraestimarea capacității proprii de filtrare critică asociată cu subaprecierea riscului de manipulare. În contextul românesc, polarizat și mediatizat TV, aceasta înseamnă că electoratul se crede mai rezistent la propaganda decât este în realitate, menținând astfel vulnerabilitate structurală la campaniile de influență politică.

Surse (3)