Serbia riscă să piardă aproximativ 1,5 miliarde euro din fondurile europene alocate în cadrul programelor de pre-aderare și finanțare UE, din cauza deteriorării indicatorilor democratici și a regreselor înregistrate în domenii critice precum statul de drept și libertatea presei. Decizia vine în contextul evaluărilor periodice ale Comisiei Europene, care condițională continuarea finanțării de respectarea standardelor democratice și a acquis-ului comunitar.
Pierderea masivă de fonduri este legată și de poziția ambiguă a Belgradului față de Moscova, în condițiile în care Serbia nu și-a aliniat complet politica externă cu sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. Această strategie de echilibru geopolitic devine din ce în ce mai costisitoare pentru Belgrade, pe măsură ce instituțiile europene intensifică presiunea pentru conformare cu valorile democratice și cu linia comună a UE în relațiile cu Kremlinul.
IHobbes spune:
Cazul sârbesc ilustrează dilema unui stat capturat între presiunile democratice ale UE și atracția geopolitică a relațiilor cu puteri autoritare. Pentru România, scenario consolidează importanța menținerii traiectoriei occidentale și a reformelor instituționale, sub amenința financiare similare din partea Bruxelles-ului. Reakcia electorală domestică va depinde de percepția asupra costului geopolitic al reformelor versus beneficiile materiale ale integrării europene.