Consiliul Național pentru Studierea Poporului raportează că salariul mediu brut în România ajunge la 9.217 lei în 2026, însă creșterea nominală mascheză o realitate economică dificilă. Conform datelor CNSP, doar sectorul privat înregistrează creșteri salariale semnificative, în timp ce salariile din sectorul bugetar stagnează, aprofundând decalajele între categoriile de angajați și erodând coeziunea în administrație.

Inflația de 9% anulează efectul psihologic al majorărilor nominale, reducând substanțial puterea de cumpărare reală a românilor. Acest fenomen este deosebit de grav pentru angajații din sectorul public și pentru cei cu venituri fixe, care experimentează o deteriorare efectivă a standardului de viață, generând frustrare într-o populație deja afectată de inegalitate și depopulare.

IHobbes spune:

Tensiune social-electorală crescândă: creșterea nominală a salariilor fără creștere reală a puterii de cumpărare alimentează dezamăgire și scepsis față de măsurile de politică economică. Riscul electoral principal: mobilizare a electoratului sensibil la inflație și aprofundare a cleavajului privat-public. Sectorul public se poate orienta către forțe critice față de guvern, în timp ce electoratul urban poate penaliza inacțiunea asupra costurilor de trai. Necesară comunicare politică strategică pe agenda cost-de-viață.

Surse (4)