România ocupă locul I în Uniunea Europeană la prețul electricității raportat la puterea de cumpărare a populației, potrivit analizelor comparate. Deși tarifele absolute ale curentului par mai reduse decât în alte state membre, povara acestora asupra veniturilor românilor este semnificativ mai mare, transformând energia într-un cost proporțional mai greu de suportat pentru gospodăriile și industriile locale.

Paradoxul se explică prin combinația între salarii și pensii mai mici decât media europeană și prețuri reale ale energiei electrice care nu reflectă această diferență. Situația afectează atât consumatorii casnici, cât și sectorul industrial, inclusiv combinatele chimice și producătorii, constringând competitivitatea economică și capacitatea de consum a populației.

IHobbes spune:

Diagnostic: Criza energetică pe linia capacității de plată. Guvernul și operatorii sectorului energetic se confruntă cu o problemă structurală de echitate socială și competitivitate. Riscul politic: creșterea nemulțumirii publice și presiuni pentru intervenție reglementară. Necesitate: recalibrare a politicii de preț și subvenție pentru a proteja veniturile populației și viabilitatea industriei, sub risc de instabilitate electorală și presiuni asupra coaliției guvernamentale.

Surse (5)