România se alătură unui grup de 12 state membre UE care solicită majorarea finanțării din Fondul de Modernizare al Uniunii Europene și reformarea sistemului de certificate de carbon (ETS). Deși țara noastră beneficiază de alocări financiare importante în cadrul acestui mecanism, implementarea proiectelor rămâne una dintre cele mai slabe din bloc, generând o discrepanță semnificativă între resursele disponibile și rezultatele concrete pe teren.

Expertul Dragoș Neacșu de la Electrica subliniază că România necesită urgența unei politici energetice predictibile și a unor investiții substanțiale în modernizarea rețelelor de distribuție. Specialistul avertizează că deciziile în domeniu trebuie să se orienteze către interesul de lungă durată al țării, nu spre considerente electorale conjuncturale, evidențiind astfel un decalaj între nevoile structurale reale și oportunitățile politice pe termen scurt.

IHobbes spune:

Diagnostic: România expune o vulnerabilitate instituțională cronică – capacitate redusă de absorbție a finanțării europene alături de lipsa unui cadru de politică energetică stabil și de perspective pe termen lung. Această disjuncție reflectă o patologie de guvernanță tipică sistemelor slab instituționalizate, unde orientarea electorală scurtă-termist prevalează asupra planificării strategice. Riscul politic crescut provine din imposibilitatea de a valorifica fondurile UE pentru consolidare energetică în context de volatilitate regională și presiuni geopolitice.

Surse (5)