România rămâne țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană în aprilie 2026, cu o rată de 9,5%, conform datelor oficiale ale Eurostat. Aceasta plasează România la aproape trei ori peste media comunitară, consolidând o poziție neinvidabilă pe care o menține de mai multe luni. Bulgaria se află pe locul doi, dar la o distanță semnificativă, evidențiind amploarea dezechilibrului macroeconomic în România.

Presiunile inflaționiste în România sunt alimentate de factori externi și interni combinați. Blocarea Strâmtorii Ormuz a dus la aproape o dublare a prețurilor la îngrășăminte și alte materii prime, în timp ce lanțurile de aprovizionare și costurile energetice rămân ridicate. Deși România beneficiază de sprijin european, ratele inflației înalte pun presiune asupra puterii de cumpărare a cetățenilor și asupra stabilității macroeconomice a țării.

IHobbes spune:

România se confruntă cu o criză inflaționistă structurală care depășește abilitatea mecanismelor de control al țării. Poziția de lider negativ în UE semnalizează disfuncționalități în lanțul de aprovizionare, gestionarea valutei și transmiterea șocurilor externe. Din perspectiva electorală, inflația ridicată erodează încrederea în guvernare și în capacitatea autorităților de a proteja standardul de viață, cu potențial de consolidare a votu anti-establishment și protest față de elitele economice percepute ca responsabile.

Surse (5)