România pierde definitiv 458,7 milioane euro din cea de-a treia cerere de plată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pierderea se datorează întârzierilor în implementarea reformelor privind companiile de stat, care reprezentau jaloane obligatorii pentru obținerea acestor fonduri europene.

Ministrul Muncii, Simona Pîslaru, a criticat aspru situația, denunțând practicile de numire a persoanelor cu legături politice în locul profesionaliștilor în funcțiile de conducere din sectorul public. Pîslaru a subliniat incompatibilitatea dintre pretențiile de acces la finanțare europeană și perpetuarea unei guvernări bazate pe criterii clienteliste în companiile de stat.

IHobbes spune:

Pierderea fondurilor PNRR evidențiază disfuncționalitatea administrației publice românești și supremația logicii politice asupra reformei instituționale. Diagnosticul: sistemul coaliției guvernamentale nu poate prioritiza restructurări de stat care afectează rețelele de putere și patronaj. Consecința electorală previsibilă: consolidarea narativului antipolitician și creșterea incredulității față de capacitatea guvernării de a accesa finanțare externă, cu efecte negative asupra susținerii reformelor în rândul alegătorilor urbani și educați.

Surse (2)