În timp ce ritmul creșterii prețurilor la locuințe se temperează la nivelul Uniunii Europene, cu o majorare de peste 5% în primul trimestru din 2026, România prezintă o tendință inversă și mai alarmantă. Piața imobiliară românească accelerează, cu prețuri în creștere mai accentuată decât media europeană, iar această evoluție se înscrie într-un context macroeconomic fragil, marcat de al doilea cel mai mare deficit de cont curent din UE după Grecia.

Dezechilibrul extern al României reflectă dependența de importuri și consumul intern ridicat în raport cu capacitatea de producție și export. Presiunea asupra prețurilor locuințelor, concomitent cu deficitul de cont curent semnificativ, semnalizează riscuri de supraîncălzire a economiei și vulnerabilitate la șocuri externe, în contextul în care sectorul construcțiilor și real estate rămâne o locomotivă de creștere vulnerabilă la fluctuații de încredere și disponibilitate creditară.

IHobbes spune:

Divergența României de la tendințele UE privind prețurile locuințelor, combinată cu deficit de cont curent critic, semnalează o dezechilibrare macroeconomică majoră. Modelul de creștere românesc—bazat pe consum și imobiliare, susținut de importuri masive și creditare—este vulnerabil la corecții bruste și la riscul unei crize de balanță de plăți dacă fondurile externe se reduc sau sentimentul investitorilor se înrăutățește. Impactul electoral potențial: erodarea încrederii electoratului urban, polarizarea pe criterii de acces la locuință și creșterea receptivității mesajelor populiste anti-establishment.

Surse (5)