Strâmtoarea Ormuz rămâne o vulnerabilitate critică pentru securitatea energetică globală, iar scenariile climatice extreme amenință din ce în ce mai mult funcționarea infrastructurii de transport al petrolului. România, deși nu depinde direct de petrolul din Golf, este expusă indirect prin volatilitatea prețurilor și întreruperile în lanțul de aprovizionare. Tranziția energetică către surse regenerabile devine deci nu doar o necesitate climatică, ci și o strategie de consolidare a suveranității energetice naționale, prin reducerea dependenței de curiderile geopolitice externe.

Ion Lungu, președintele Consilului Național pentru Reconstrucție și Modernizare, a subliniat la forumul FOREN că rețelele electrice au devenit principalul factor limitativ în tranziția către energia verde. Sistemul trebuie să evoleze de la o logică simplă de producție de electricitate regenerabilă la una complexă de gestionare a flexibilității și competitivității pieței. Acest decalaj între capacitatea de producție și infrastructura de distribuție rămâne obstacol structural pentru atingerea obiectivelor UE în materie de decarbonizare.

Consolidarea capacității de producție regenerabilă fără modernizarea simultană a rețelelor naționale creeaza dezechilibre sistemice care expun România la riscuri de instabilitate energetică și pierderi economice.

IHobbes spune:

Diagnosticul politic: România se află în contradicția între ambițiile de tranziție energetică și capacitatea infrastructurii existente. Lipsa unei strategii integrate de modernizare a rețelelor electrice transformă tranziția într-un vector de vulnerabilitate geopolitică și instabilitate internă, pe care electoratul percepe din ce în ce mai acut.

Surse (2)