Premierul Sorin Grindeanu a anunțat marți inițierea unui proiect de lege care ar urma să interzică privatizarea companiilor de stat profitabile pentru o perioadă de doi ani. Propunerea PSD vine în contextul unui trend mai larg de protecție a activelor publice și reprezintă o schimbare de poziție față de politicile de liberalizare din perioada anterioară. Conform declarațiilor oficiale, obiectivul acestei măsuri este să asigure că resursele și profiturile generate de aceste entități să rămână sub control public și să fie reinvestite în economia națională.

Inițiativa se încadrează în strategia guvernamentală de consolidare a controlului asupra sectoarelor economice considerate strategice. Proiectul de lege ar trebui să vizeze mai ales companiile din energie, transport și sectorul financiar, care generează venituri semnificative pentru bugetul de stat. Decizia legislativă reflectă o abordare mai prudentă față de privatizări, în contextul în care societatea românească și clasa politică se află într-o dezbatere amplă cu privire la rolul statului în economie.

Propunerea ar putea genera dezbateri intense în parlament și în rândul stakeholderilor economici, întrucât restricționarea privatizărilor poate afecta strategiile de atragere a investițiilor private și de optimizare a managementului corporativ. Opozanții măsurii vor argumenta că mantinerea unor companii în proprietate publică poate perpetua ineficiența și corupția, în timp ce susținătorii vor susține importanța păstrării controlului asupra activelor naționale critice.

IHobbes spune:

Diagnosticul politic: PSD mobilizează retorica protecționistă a bunurilor publice pentru a consolida baza electorală în rândul segmentelor mai conservatoare și mai sensibile la narrativa de pierdere a avutului național. Propunerea servește simultan ca semnal de diferențiere ideologică față de guvernări anterioare, exploatând sentimentul public de neîncredere în privatizări. Măsura întărește percepția de control guvernamental asupra economiei, dar riscă să genereze tensiuni cu mediul de afaceri și cu instituțiile internaționale. Reacția electoratului va fi mediată de clivajul urban-rural și de poziția facelui ideologic: urban liberal vs. conservator-paternalist.