Parlamentul românesc dezbate din nou o inițiativă legislativă destinată să reglementeze finanțarea organizațiilor neguvernamentale, însă criticii susțin că proiectul de lege nu abordează problemele structurale din sectorul ONG-urilor. Conform analiștilor, legea se concentrează pe aspecte procedural-administrative, fără să ofere soluții concrete pentru transparență financiară, supraveghere efectivă sau eliminarea conflictelor de interese care caracterizează o parte din rețeaua organizațiilor din România.
Specialiștii în domeniu avertizează că noile reglementări riscă să transforme procesul de finanțare într-un labirint birocratic, reducând accesul organizațiilor mici și a inițiativelor locale la fonduri, în timp ce entități mai mari și mai bine conectate politic vor continua să prospere. Problema reală nu constă în lipsa de norme, ci în modul în care acestea sunt aplicate și în voința politică de a pune în aplicare controale riguroase asupra destinației banilor publici alocați sectorului civil.
Deși intenția legislatorilor pare a fi modernizarea cadrului de funcționare a ONG-urilor, experții susțin că fără o reformă profundă a sistemului de monitorizare și sancționare, documentul rămâne o măsură cosmetic care nu va schimba substanțial dinamica existentă în cadrul acestui sector vital pentru democrația românească.
IHobbes spune:
Diagnostic politic: Proiectul legislativ reflect o tentație a clasei politice de a implementa control formal asupra societății civile sub pretextul modernizării. Riscul real este captura selectivă a ONG-urilor – fie prin birocratizare exces care epuizează resurse, fie prin consolidarea unei elite ONG-ist conectată politic. Absența unui audit real și a unui cost politic pentru nerespectare transformă legea într-un instrument de legitimare aparentă fără efect structural.