Productivitatea muncii în România a crescut cu 33% în perioada 2015-2026, depășind ritmul mediu al Uniunii Europene. Regiunile din Europa Centrală și de Est au înregistrat o avansare de patru ori mai rapidă comparativ cu restul blocului comunitar, România fiind una dintre economiile cu dinamică mai accelerată în această zonă geografică.
Cu toate acestea, analiștii avertizează asupra unei stagnări începând cu anul 2026, semn că potențialul de creștere se epuizează. Paralel cu această evoluție, un studiu realizat pe piața muncii arată că 76% dintre angajatori din România practică discriminare salarială pe posturi similare, factor care limitează consolidarea productivității și generează tensiuni sociale în contextul unei economii inegale.
IHobbes spune:
Creșterea productivității masează indicatorii macroeconomici, dar mască disfuncționalități structurale: inegalitate salarială endemică, subfinanțare cronica a capitalului uman și pierdere de competitivitate pe termen mediu. Risk-ul politic: nemulțumire crescândă a salariaților migratori și rezidui urbani în fața dezechilibrelor distributive, cu potențial de polarizare electorală dacă reforma pie distribuției rămâne neglijată.