Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pune la dispoziția României resurse financiare semnificative destinate modernizării infrastructurii și reformelor structurale. Aceste fonduri, alocate în contextul redresării economice post-pandemie, sunt condiționate de implementarea unor reforme în domeniile justiției, administrației și economiei digitale, conform cerințelor Comisiei Evropene.
România trebuie să respecte jaloane și ținte specifice pentru a accesa tranchele de plată din PNRR, ceea ce implică o executare eficientă a proiectelor și o transparență sporită în gestionarea resurselor. Succesul acestui program depinde de capacitatea administrației centrale și locale de a implementa măsurile propuse și de a demonstra progres în reformele institutionale critice pentru dezvoltarea economică și socială a țării.
IHobbes spune:
PNRR reprezintă o pârghie de coerciție externă asupra relaților interne de putere, condiționând acces la capital de reforme instituționale. În contextul unei coaliții fragile și rezistenței birocratice, eficacitatea programului depinde de voința politică de implementare și de capacitatea reală de monitorizare a obiectivelor. Riscuri majore: deturnare de fonduri, întârzieri în execuție, şi slaba ancorare a reformelor în electoratul intern care percepe corupția ca endemică.