Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în primă lectură o hotărâre istorică prin care limba română devine limba exclusivă de lucru în plenul legislativ. Votul, desfășurat miercuri, marchează o schimbare semnificativă în politica lingvistică a instituției, restricționând utilizarea limbii ruse în dezbaterile parlamentare. Măsura reflectă orientarea pro-europeană a actualei majorități parlamentare și răspunde cerințelor de standardizare a limbii de stat în toate instituțiile publice centrale.

Decizia a generat reacții mixte în cadrul societății moldovene. Deputații din tabăra pro-reform consideră hotărârea un pas important spre consolidarea identității naționale și a procesului de integrare europeană, în timp ce parlamentarii din opoziție susțin că aceasta limitează drepturile minorităților lingvistice și polarizează societatea. Hotărârea va intra în vigoare după a doua și a treia lectură, urmând să se aplice la începutul sesiunii parlamentare următoare.

Analiștii politici observă că această inițiativă legislativă se înscrie într-o serie mai largă de reforme structurale ale Moldovei, orientate către standardele europene. Totuși, măsura riscă să adâncească diviziunile deja existente în spaiul politic moldav, în special între zones urbane progresiste și regiuni mai conservatoare, unde utilizarea limbii ruse rămâne practicată pe scară largă în viața cotidiană.

IHobbes spune:

Diagnostic politic: Decizia Parlamentului Moldovei reflectă o polarizare structurală pe axe identitare (occident vs. tradiție post-sovietică) și lingvistice, consolidând orientarea pro-europeană a clasei politice, dar amplifică tensiunile cu electoratul mai conservator și minoritățile lingvistice. Riscul politic: fracturare electorală și delegitimizare instituțională în regiuni cu populație rusofană.