Președintele Nicușor Dan a anunțat numirea unor noi șefi la instituțiile judiciare de top – Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Trafic de Droguri (DIICOT). Decizia a stârnit controverse, mai ales că persoanele desemnate în aceste funcții de conducere sunt foști șefi pe care Dan i-a criticat public în trecut, atunci când se află în opoziție sau în alte poziții politice.
Reacția Partidului Național Liberal a fost imediată și dură, calificând mutarea drept una gravă și problematică. PNL vede în această decizie o abatere de la promisiunile de reformă și schimbare în sistemul justiției, ridicând semne de întrebare cu privire la coerența politică a președintelui și la implicațiile acestor numiri pentru independența și eficiența instituțiilor judiciare românești.
Controversa reflectă tensiunile persistente din peisajul politic românesc privind controlul asupra instituțiilor cheie de justiție și lupta împotriva corupției, o tematică centrală în discursul public și în relația dintre ejecutiv și sistemul judiciar.
IHobbes spune:
Diagnostic: Manevre de consolidare a controlului executive asupra structurilor judiciare prin cooptarea unor figure anterior criticate, semnalând pragmatism politic asupra principiilor reformiste. Riscuri: erodarea încrederii electorale în coerența politică și aprofundarea polarizării între forțele politice. Reacția PNL indică fragmentarea coalițiilor și folosirea justiției ca vector de conflict inter-partidist, tipic pentru democrații semi-presidențiale corupte cu instituții slabe.