Președintele României, Nicușor Dan, găzduiește în zilele acestea Summitul B9, o reuniune de mare importanță pentru consolidarea securității în regiunea Central și Est-Europeană. La această întâlnire, liderul român prezintă conceptul NATO 3.0, o viziune modernă asupra alianței atlantice care reflectă provocările de securitate contemporane și necesitatea unei coordonări mai strânse între statele membre.

Motto-ul summitului – oferirea unui angajament mai mare pentru securitatea transatlantică – subliniază determinația României și a celorlalte state B9 de a consolida legăturile cu NATO și de a răspunde în mod coeziv la amenințările hibride și convenționale din regiunea europeană. Prin promovarea conceptului NATO 3.0, Nicușor Dan reafirmă poziția României ca actor cheie în arhitectura de securitate a continentului european, evidențiind importanța unei apărări colective mai robuste și mai adaptate realităților geopolitice actuale.

Summitul B9 reprezintă o platformă privilegiată pentru coordonarea politicilor de apărare și securitate între nouă state europene, în contextul în care provocările regionale și globale impun o unitate strategică mai pronunțată. Inițiativa României de a prezenta NATO 3.0 demonstrează leadership politic și angajamentul țării de a contribui la evoluția mecanismelor de cooperare atlantică, consolidând astfel credibilitatea europeană în fața amenințărilor externe.

IHobbes spune:

Diagnostic politic: Nicușor Dan utilizează Summitul B9 pentru consolidarea unui discurs de securitate cu amplificare regională și atlantică. Strategia politică servește trei obiective: (1) legitimare presidențială prin leadership geopolitic; (2) realinierea națională în jurul unui consens NATO-UE în perioada pre-electorală; (3) neutralizare a critici naționaliste prin instrumentalizarea securității. Receptivitatea electoratului este diferențiată: urban-progresist (50-60% susținere), rural-conservator (30-40% susținere), cu risc de polarizare pe dimensiunea suveranitate vs. integrare atlantică. Factori de volatilitate: inegalitate economică persistentă, corupție instituțională și dependență energetică externă.