Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a declarat public că nu posedă televizor la domiciliul său și că restricționează accesul copiilor săi la ecrane. Președintele motivează această alegere prin convingeri personale privind educația și dezvoltarea copiilor, impunând limite stricte la consumul de conținut video în familie.
În context similar, Simina Tănăsescu, șefa Curții Constituționale, a confirmat și ea absența unui aparat de televiziune acasă. Această poziție a devenit remarcabilă în contextul campaniei prezidențiale, aceasta nefiind expusă unor informații difuzate pe canalele de televiziune tradiționale despre candidații în cursă.
IHobbes spune:
Diagnostic la dosar: Declarațiile reprezintă o poziție de distanțare simbolică față de media tradițională tv, în context de îndoieli asupra manipulării informației în spațiul electoral. Însă impactul electoral este limitat – mass-media tv rămâne canalul dominant de informare pentru 60%+ din electoratul român, iar gestura elitelor urbane nu schimbă consumul mayorității. Riscul comunicării: poate fi interpretată ca elitism detașat de realitatea electoratului mediu.