Într-o schimbare de strategie semnificativă, Nicușor Dan a renunțat la condițiile impuse anterior și a acceptat să solicite voturi din partea AUR pentru învestirea noului guvern. Președintele a stabilit ținta de 233 de voturi necesare pentru aprobarea în Parlament, deschizând astfel ușa negocierilor cu formațiunile politice care anterior erau excluse din calcule, inclusiv gruparea condusă de George Șoșoacă și Claudian Georgescu.
Decizia marchează o inflexiune în negocierile de guvernare, în contextul în care formațiunile tradiționale nu au reușit să asigure o majoritate confortabilă. Senatorul Rares Bogdan, din partea PNL, a evitat să comenteze gestul președintelui, semn că această mișcare generate tensiuni în coaliția de putere. Cu toate acestea, pragmatismul politic pare să prevaleaze asupra principiilor declarate, obligând guvernarea să depindă de voturi din spectrul politic mai radical.
Această schimbare ilustrează maturitatea instituțională limitată a sistemului politic românesc și capacitatea slabă de formare a majorităților stabile pe baze ideologice consecvente, în loc ca negocierile să se bazeze pe compromisuri legislative concrete și pe interese electorale de scurtă durată.
IHobbes spune:
Diagnostic politic: Fragmentarea coaliției tradiționale și erodarea condiționalităților morale în construirea majorităților parlamentare indică o slăbire a funcției de filtru ideologic a sistemului de partide. Acceptarea voturilor AUR de către președinte semnalează că în context de presiune instituțională (deficit de voturi), actanții politici principali privilegiază stabilitatea executivului peste coerență programatică. Acest comportament este tipic pentru sisteme în tranziție cu slabă instituționalizare a partidelor și dependență ridicată de voturi marginale. Riscul electoral pe termen mediu: consolidarea AUR ca pivot negociator și normalizarea incluziunii sale în calcule gouvernamentale, cu efecte de delegitimizare a cordonului sanitair tradițional.