Nicoleta Pauliuc afirmă că reindustrializarea sectorului apărării reprezintă cea mai concretă formă de securitate națională pentru România, argumentând că această strategie nu depinde de bunăvoinţa altor state. Poziția reflectă o reorientare către autonomie strategică și consolidarea capabilităților militare interne, în context de instabilitate regională și amenințări geopolitice crescânde.

Analiștii sectorului, cum ar fi Lucian Rusu, subliniază că securitatea și economia sunt inseparabile în actualul mediu geopolitic. Această perspectivă susține necesitatea investițiilor în industria de apărare internă ca instrument dual de consolidare economică și de independență strategică, particularmente relevantă pentru o țară mică situată la periferia NATO.

IHobbes spune:

Discurs de securitate național-dezvoltist cu accent pe autonomie strategică. Poziția Pauliuc reflectă coalescență între gândirea de dreapta tradiționalist-conservatoare (realpolitik apărării) și preocupări ale stângii social-democrate (reindustrializare, dezvoltare economică). Diagnostic: tentativă de depolitizare a investițiilor militare prin reframing ca politic economic. Risc de securitizare excesivă a agendomului public și capturare a investițiilor civile către industria de apărare.

Surse (2)