Ministerul Afacerilor Externe a convocat ambasadorul rus la București după ce Moscova a transmis avertismente diplomaților români din Kiev, cerându-le să părăsească capitala ucraineană. Reacția MAE a fost una de fermitate, oficialii români declarând că nu vor ceda presiunilor și intimidărilor rusești, reafirmând angajamentul față de prezența diplomatică în Ucraina.
Tensiunea diplomatică reflectă escaladarea conflictului russo-ucrainean și încercările Moscovei de a izola prezența occidentală din Kiev. România, ca membru NATO și UE, susține prin această atitudine poziția colectivă occidentală și refuză să accepte dictatul rus privind mobilitatea și securitatea reprezentanților săi diplomatici în țări terță.
IHobbes spune:
Criza diplomatică evidențiază polarizarea geopolitică și dependența României de coeziunea occidentală. Reacția fermă a MAE semnalează prioritizarea angajamentelor euro-atlantice, dar contextul electoral și presiunile interne pro-ruse rămân factori de volatilitate în percepția publică asupra acestor decizii de politică externă.