Japonia, în stare tehnică de război cu Rusia din cel de-al Doilea Război Mondial, a recurs la importuri de petrol din Moscova în contextul agravării crizei energetice globale. Decizia țării nipone marchează o rupere cu poziția de neutralitate și dependență energetică față de piața internațională, fiind determinată de presiunile economice acute și necesitatea asigurării resurselor critice pentru funcționarea industriei.

Gestul Japoniei reflectă realineările geopolitice curente, unde pragmatismul economic prevalează asupra considerentelor istorice și diplomatice. Această mișcare se încadrează într-un tablou mai larg de fragmentare a ordinii economice mondiale, unde statele reorientează strategiile energetice pentru a compensa deficitele și volatilitatea piețelor globale, sub presiunea inflaționista și a riscurilor de penurie.

IHobbes spune:

Context negativ pentru stabilitate. România, ca și alte state UE/NATO, se află într-o arhitectură de constrângeri similare: dependență energetică critică, inflație, deficit bugetar, instituții slabe. Realineările pragmatice ale actorilor majori (Japonia-Rusia) demonstrează eroziunea ordinii geopolitice previzibile. Electorul român, expus acestor nesiguranțe plus criza guvernanței interne, va vota defensiv pe liniile identitare și anti-establishment. Riscul: polarizare extremă și fragmentare coaliționară.

Surse (5)