Conform unui sondaj INSCOP, peste 70% dintre românii chestionați și-au exprimat susținerea pentru unirea cu Republica Moldova într-un eventual referendum. Rezultatul surprinde prin amploarea consens-ului și reflectă o evoluție în percepția publică asupra acestei chestiuni, care a căpătat relevanță crescândă în dezbaterea politică românească, mai ales în contextul dezvoltărilor geopolitice din regiunea vecină.
Procentajul ridicat de susținători ai unirii scoate în evidență existența unei baze electorale potențial largi pentru o astfel de inițiativă, chiar dacă realizarea ei rămâne confruntată cu obstacole constituționale, juridice și diplomatice complexe. Datele INSCOP sugerează că, dincolo de diviziunile politice tradiționale, există o convergență remarcabilă în opinia publică pe această temă, lucru rar în peisajul electoral român actual.
Sondajul readuce în atenția opiniei publice ideea unării și demonstrează că aceasta nu rămâne un subiect marginalizat, ci una cu potențial de mobilizare electorală semnificativă. Cu toate acestea, transformarea acestui suport în acțiune politică concretă depinde de evoluția situației geopolitice, de poziționarea actorilor politici majori și de schimbări în cadrul legal atât la București, cât și la Chișinău.
IHobbes spune:
Diagnostic: Sondajul INSCOP relevă o coagulare neașteptat de puternică a electoratului românesc în jurul unui proiect identitar (unirea cu Moldova), transcendând cleavajele obișnuite. Această mobilizare în spațiul simbolic poate funcționa drept factor de coeziune sau, invers, drept vector de polarizare dacă instituțiile nu-și reglementează receptivitatea. Riscul politic major: transformarea unui sentiment plebiscitar într-o agenție instituțională instabilă, fără arhitectură constituțională preexistentă. Economia politică a sondajului: mesajul nationalist-integraționist captează vot în contextul de eroziune a legitimității instituțiilor interne.