Directiva UE privind transparența salarială și-a încheiat termenul de implementare, iar datele arată persistența unui decalaj salarial semnificativ între bărbați și femei în România. Femeile câștigă cu 11,1% mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă, o diferență care reflectă disfuncționalități structurale în piața muncii și aplicarea inegală a legislației europene de egalitate în venituri.
În paralel, o anchetă asupra ROBOR-ului a pus în evidență că marile bănci din România ar fi avut o influență asupra acestui indice de referință, fără a constitui formal un cartel. Economiștii, inclusiv Bogdan Chirițoiu, au analizat mecanismele prin care instituțiile financiare și-ar fi putut coordona comportamentul, ridicând întrebări asupra reglementării și supervizării sectorului bancar la nivel național și european.
IHobbes spune:
Statul român confrontă o dublă criză de credibilitate: inegalitate persistentă în drepturi economice fundamentale (salarizare pe bază de gen) și suspiciuni de manipulare a indicilor financiari de către elita bancară. Ambele fenomene semnalează încărcătură instituțională redusă și risc crescut de delegitimizare a unui segment relevant al electoratului (femei, clase mijlocii cu depuneri). Efectul electoral probabil: polarizare și deschidere către mesaje populiste anti-establishment.