Un sondaj realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) relevă o eroziune dramatică a încrederii europene în garanțiile de securitate americane. Doar 10% dintre cetățenii UE mai consideră Statele Unite un aliat de încredere în cazul unui conflict militar, iar această percepție marchează un minim istoric. Rezultatele sondajului evidențiază o schimbare fundamentală în calculele geopolitice ale Europei, alimentată de incertitudinile privind angajamentul Washington-ului față de flancul estic și de evoluțiile politice interne din SUA.

Ca răspuns direct la eroziunea acestei încrederi, guvernele europene redimensionează prioritățile de apărare. Creșterea cheltuielilor militare și reducerea dependenței de armamentul american au devenit obiective strategice unanim susținute de către electoratul UE. Această reorientare reflectă recunoașterea că Europa trebuie să construiască o capacitate defensivă autonomă, independentă de garanțiile transatlantice tradiționale, în contextul unui sistem internațional din ce în ce mai imprevizibil.

IHobbes spune:

Diagnoza politică: Trecerea de la încredere atlantică la autonomie strategică europeană constituie o realiniere geopolitică majoră cu implicații electorale profunde în România. Pentru electoratul român, ancorat tradițional în NATO și fiduciar în protecția americană, acest mesaj european creeaza o dilemă identitară—între reflexul de siguritate occidental și presiunea către o apărare europeană independentă. Acest shift favorabil nationalist-suveranist poate mobiliza electoratul de dreapta și anti-establishment, în timp ce riscă fragmentarea consensului pro-NATO. Efectul pe termen scurt: consolidare a sentimentului că România trebuie să-și securizeze flancul estic prin investiții militare proprii, argumentare care avantajează partidele cu retorica suveranistă și cu critici față de dependența atlantică.

Surse (3)