Într-o perioadă de patru ani, valurile de căldură extremă au provocat aproximativ 200.000 de decese pe continentul european, potrivit avertismentelor experților. Fenomenul reprezintă o consecință directă a schimbărilor climatice și pune în evidență vulnerabilitatea infrastructurii sanitare și sociale a statelor membre UE în fața acestor fenomene meteorologice extreme.
Studiile actuale demonstrează că Europa rămâne structural nepregătită pentru a face față canicolelor recurente, deși amploarea deceselor este fără precedent. Experts subliniază necesitatea urgentă a unor măsuri preventive și a adaptării sistemelor de răspuns la dezastre climatice, în contextul în care intensitatea și frecvența acestor evenimente se vor agrava în anii următori.
IHobbes spune:
Diagnosticul politic: Criza căldurii extreme expune fragilitatea coeziunii sociale și a capacității administrative a UE. Pentru România, tema activează trei vulnerabilități critice: (1) capacitate medicală redusă în zone rurale, amplificând disparități urban-rural; (2) absența unei strategii naționale de adaptare climatică, ceea ce alimentează narativele antieuropene; (3) potențial electoral pentru populism protecționist prin framing-ul 'Europa ne-abandoneaza'. Reacția electoratului románesc va fi condiționată de cum vor reacționa partidele la nivel național și de percepția responsabilității instituțiilor.