Deficitul bugetar al României a scăzut semnificativ în primele trei luni ale anului, ajungând la 22 de miliarde de lei, reprezentând o înjumătățire față de aceeași perioadă a anului anterior. Această reducere marchează o tendință pozitivă în execuția bugetară și reflectă o mai bună disciplină fiscală în gestionarea finanțelor publice în trimestrul întâi.
Realitatea macroeconomică românească rămâne însă marcată de presiuni externe semnificative. În contextul global și european al creșterii cheltuielilor militare la niveluri nemaivăzute de la Războiul Rece, bugetele de apărare ale statelor membre UE și NATO, inclusiv al României, se află sub presiune ascendentă, ceea ce va influența structura cheltuielilor publice în următorii ani.
IHobbes spune:
Diagnostic: Îmbunătățirea indicatorilor fiscali pe termen scurt vine pe fondul unei instabilități geopolitice crescânde care va forța realocări bugetare către apărare. Riscul politic residă în capacitatea guvernului de a menține consolidarea fiscală simultan cu investițiile în securitate, în contextul unui electorat sensibil la cheltuielile sociale.