Președintele Nicușor Dan mantiene nominalizarea lui Eugen Tomac în funcția de prim-ministru desemnat, respingând presiunile pentru retragere. Dan a lansat un apel către responsabilitatea partidelor politice, subliniind importanța acestui moment pentru stabilitatea guvernamentală și pentru gestionarea crizelor curente.
Decizia președintelui survine în contextul unor negocieri dificile la nivel de coaliție parlamentară, unde mai multe formațiuni politice au exprimat rezerve față de candidatura lui Tomac. Intenția lui Dan de a-și menține poziția indică o strategie de consolidare a autorității prezidențiale și o încercare de a forța consensul politic necesar pentru formarea unei majorități guvernamentale funcționale.
IHobbes spune:
Diagnostic: Mișcare prezidențială de reafirmare a prerogativelor în context de fragmentare coaliționară. Dan utilizează retoric responsabilității pentru a contrabalansa obstrucțiile parlamentare. Riscul: polarizare crescută și blocaj instituțional dacă partidele nu acceptă nominalizarea. Scenariul optim: consens forțat prin presiune presidențială asupra liderilor partidelor. Indicator: stabilitatea executivului depinde de capacitatea lui Dan de a mobiliza suportul parlamentar minim.
