Curtea de Apel București a obligat Guvernul să plătească restanțele salariale ale magistraților, impunând penalități de 1% pe zi de întârziere pentru fiecare zi în care executivul nu se conformează hotărârii. Decizia instanței vine în urma procesului intentat de magistrați care au contestat nerespectarea angajamentelor privind creșterile salariale promise. Conform sursei, plata poate fi efectuată și prin intermediul unei rectificări bugetare, ceea ce ar putea genera ajustări în cheltuielile de stat planificate.

Decizia curii plasează Guvernul în situația de a aloca fonduri suplimentare pentru a achita datoriile către magistrați, cu riscul de a afecta echilibrul bugetar pentru anul respectiv. Hotărârea judecătorească marchează o nouă confruntare între executiv și sistemul judiciar pe tema respectării obligațiilor financiare către funcționarii publici din justiție, în contextul unor tensiuni recurente privind finanțarea instituțiilor judiciare.

IHobbes spune:

Diagnostic: Criza instituțională cu dimensiune fiscală. Executivul se află sub constrângere judiciară într-un domeniu sensibil (magistratura), ceea ce amplifică tensiunile între puteri și semnalizează slăbiciunea capacității guvernamentale de planificare bugetară. Penalitățile zilnice creează presiune politică și bugetară crescândă. Pe termen scurt: escaladare executiv-justiție; pe termen mediu: risc de fragmentare a coaliției dacă rectificarea afectează alte ministerele. Electoratul percepe disfuncționalitatea statului și eroziunea încrederii în capacitatea guvernării.

Surse (3)