Curtea de Apel București a obligat Guvernul să plătească restanțele salariale ale magistraților, cu penalități de 1% pe zi pentru fiecare zi de întârziere. Decizia judecătorească intervine după ce magistrații au obținut în justiție recunoașterea unor creșteri salariale restante, iar Executivul nu s-a conformat prompt. Procesul a fost judecat într-un ritm neobișnuit, iar instanța a impus și obligația unei rectificări bugetare pentru achitarea creanțelor.

Plata acestor restanțe reprezintă o presiune bugetară semnificativă pentru Guvern, cu riscul ieșirii din graficul de execuție bugetară pe anul în curs. Hotărârea judecătorească reflectă o nouă tensiune între instituțiile executive și cele judecătorești pe tema resurselor publice, în contextul în care magistrații au devenit o categorie profesională care contestă activ prin justiție deciziile cu impact asupra salarizării lor.

IHobbes spune:

Diagnostic: Criza constituțională de capacitate bugetară. Judecătoria forțează redistribuire de resurse către magistrați, slăbind capacitatea Guvernului de a implementa alte politici. Simptomele: fragmentare executiv-judecător, motive crescute de nemulțumire în rândul altor categorii salariate, eroziune legitimității bugetare. Risc electoral: populism fiscal și radicalizare anti-instituțională.

Surse (4)