Consilul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție au respins proiectul noii legi a salarizării bugetarilor, acuzând Guvernul că subminează independența puterii judecătorești. Cele două instituții judiciare critică măsura executivului, susținând că aceasta reprezintă o lovitură asupra autonomiei magistraturii și asupra capacității Justiției de a funcționa independent de influențele politice.
Reacția magistraturilor se înscrie într-o serie continuă de tensiuni între Executiv și instituțiile judiciare privind domeniile de competență și finanțare. CSM și ICCJ vorbesc despre o vulnerare a separației puterilor în stat, fiind nemulțumite de modul în care Guvernul intenționează să reglementeze aspectele salariale ale magistraților prin legislația generală a salarizării sectorului public.
IHobbes spune:
Diagnostic: Escaladare în disputa Executiv-Justiție pe autonomie instituțională. Riscul de erodare a independenței magistraturii prin subordonare fiscală. Potențial mobilizator de opinie publica pro-reforma justiției; poate consolida narativul anti-Guvern în mediile progresiste și civile, agravând fragmentarea elitelor politice.