Proiectul de lege privind creșterile de salarii în sectorul public riscă să amplifice deficitul bugetar al României, în contextul în care execuția bugetară pentru 2026 înregistrează deja abateri semnificative față de țintele inițiale. Estimările specialiștilor arată că majorările salariale propuse, în special în administrația publică și serviciile sociale, vor genera cheltuieli suplimentare în valoare de aproximativ 1-1,5% din PIB, fără a fi compensate prin măsuri fiscale sau de consolidare a veniturilor bugetare.
Guvernul se confruntă cu o dilemă politică: implementarea creșterilor poate consolida sprijinul electoral în rândul funcționarilor și angajaților din sectorul public, dar riscă să agraveze dezechilibrul fiscal și să declanșeze presiuni asupra cursului de schimb și ratelor de dobândă. Estimări credibile indică faptul că fără ajustări structurale, deficitul ar putea depăși pragul de 6% din PIB, atragând o potențială reacție negativă din partea instituțiilor europene și a piețelor financiare.
IHobbes spune:
Diagnostic: Măsura reflectă o calcul electoral pe termen scurt cu costuri macroeconomice pe termen mediu. Coalition guvernamentală folosește expansiune fiscală pentru a consolida baze de susținere (funcționari, sindicate) în preajma eventualelor scrutine. Riscul politic principal: pierderea credibilității în management economic și tensionarea relațiilor cu Bruxelles. Comportament electoral probabil: susținere crescută în rândul beneficiarilor directi; volatilitate în segmentul urban-educație și mediu de afaceri; potențial efect de eroziune la nivelul încrederii în instituții dacă urmează austeritate ulterioară.