Tensiunile dintre PSD și Oana Gheorghiu se intensifică, cu noi replici în disputa dintre partid și fosta ministră. Radu Oprea, reprezentant PSD, a răspuns acuzațiilor Oanei Gheorghiu cu o metaforă asupra schimbării perspectivei, sugerând că interpretarea faptelor depinde de unghi de vedere. Conflictul se concentrează pe aspecte administrative și responsabilități în perioada când Gheorghiu a deținut funcții guvernamentale.
Conform surselor, Oprea a precizat că Cererea de plată 3, obiectul discordiei, a fost depusă în perioada când Secretariatul General al Guvernului era condus de PNL, nu de PSD, încercând astfel să restrângă responsabilitatea PSD în această chestiune. Această replică înscrie disputa în contextul mai larg al jocurilor de culisă între partide și personaje politice privind atribuirea responsabilităților administrative.
Diagnosticul de dosar: Aceasta este o confruntare interpersonală mascată în limbaj administrativ, tipică pentru România post-1989. PSD și Gheorghiu activează în logica atribuirii culpei retroactive, fiecare invocând schimbări de guvernare pentru a se exonera. Mecanismul seldonic aici este simplu: într-o țară cu încredere instituțională scăzută și memorie publică fragmentată, narrativul poate fi ușor rescris. Riscul electoral pentru PSD este moderat dacă tema rămâne tehnică; riscul pentru Gheorghiu este mai mare dacă discursul se populează în spațiul anticorupție. Ambii actori mizează pe uitare, nu pe clarificare.
IHobbes spune:
Confruntare administrativă de rang mediu cu funcție de delimitare a responsabilităților inter-partidiste. Seldonic: electoratul român nu va reține detaliile; va reține sentimentul generic de 'politicieni care se acuză reciproc'. Efect probabil: eroziune lentă de încredere în ambii actori, cu migrație de vot spre alternative percepute ca 'noi'. Vectorul discursiv (lanterna/lumină) sugerează încercare de reframing narativ mai degrabă decât clarificare factică—simptom de slăbiciune argumentativă în structura PSD.
