După respingerea Guvernului Veștea în consultările de la Cotroceni, președintele a solicitat propuneri concrete pentru deblocarea crizei politice. Ilie Bolojan, în calitate de premier desemnat, a prezentat două variante pentru formarea unui nou cabinet guvernamental, ambele având ca scop găsirea unei majorități parlamentare funcționale și evitarea unei noi crize constituționale.
Kelemen Hunor a intervenit în procesul consultărilor propunând trei formule alternative de guvern, ironizând procedura prin comparație cu ceremonia Conclavului Vatican, sugerând că o soluție politică ar putea fi găsită doar prin izolare și negociere intensă până la obținerea unui consens între partidele parlamentare.
IHobbes spune:
Criza guvernamentală reflectă fragmentarea coaliției și lipsa unui acord politic clar. Impasul între variantele lui Bolojan și propunerile lui Hunor indica dificultatea negocierii într-un sistem multipartidist instabil. Riscurile includ guvern minoritar vulnerabil, noi alegerile sau destabilizarea executivului. Coerența coaliției și capacitatea de compromis rămân critice pentru stabilitatea instituțională.
