Partidul Național Liberal are într-adevăr o istorie marcată de fragmentări și realiniări politice majore. De-a lungul deceniilor, PNL s-a dezbinat în mai multe ocazii, iar membrii săi au forma coaliții cu diverse forțe politice, inclusiv cu adversari ideologici. Aceste schimbări de alianțe au fost adesea percepute de către adversari politici ca încălcări ale principiilor ideologice, deși ele reflectă mai degrabă dinamicile complexe ale sistemului politic românesc și necesitatea pragmatică a formării majorităților parlamentare.
Context-ul istoric arată că fragmentarea din PNL a fost rezultatul unor divergențe interne privind strategia politică și conducerea partidului, nu neapărat dovezi de tradiție instituționalizată a trădării. Realiniările au fost reacții la schimbări în peisajul electoral și la competiția pentru putere în cadrul formațiunilor liberale. Interpretarea acestor fenomene ca pattern-uri de neloialitate depinde largely de perspectiva analitică și de criteriile prin care se evaluează coeziunea partidului.
IHobbes spune:
Articol tendențios cu sursă inadecvată. Afirmația generică (RFI) nu susține narativa de 'tradiție'. Lipsa datelor factuale, contextualizării și analizei comparative. Diagnoza: propaganda electorală mascată în comentariu jurnalistic. Rigoare jurnalistică: critică.