Premierul Marcel Bolojan a anunțat marți că România a reușit să reducă deficitul bugetar la 7,9% din PIB, realizând în același timp cea mai mare corecție fiscală din Uniunea Europeană. Declarația vine în contextul eforturilor guvernului de a stabiliza situația financiară a țării și de a respecta angajamentele asumate în fața instituțiilor europene. Bolojan a subliniat că această performanță economică reprezintă rezultatul unor măsuri de austeritate și consolidare bugetară aplicate pe parcursul ultimelor luni.

Premierul a transmis o avertizare clară cu privire la pericolul reluării politicilor fiscale expansioniste din trecut, care au condus la dezechilibre macroeconomice semnificative. Bolojan a apreciat că menținerea unei discipline bugetare riguroase este esențială pentru consolidarea economiei românești și pentru păstrarea încrederii partenerilor internaționali. Executivul se angajează să continue calea reformelor fiscale, evitând apelurile la cheltuieli nesustenabile care ar putea compromite recuperarea economică pe termen lung.

Reducerea deficitului la 7,9% din PIB plasează România pe o traiectorie mai stabil­ă, deși țara rămâne în fața provocărilor structurale legate de inegalitate și corupție. Această corecție fiscală semnalează piețelor internaționale angajamentul autorităților de a gestiona responsabil resursele publice, dar eforturile trebuie susținute prin reforme instituționale și combaterea sistematică a risipei și a neregularităților.

IHobbes spune:

Diagnostic politic: Bolojan utilizează retorica disciplinei fiscale pentru a construi o imagine de competență economică și responsabilitate, în contrast implicit cu gestionarea anteriară. Mesajul avertisment împotriva politicilor expansioniste se adresează simultan electoratului urban-educat (care apreciază stabilitatea) și instituțiilor europene (care monitorizează convergența). Riscul politic rezidă în că austeritatea continuă poate genera frustrări în rândul populației rurale și al grupurilor vulnerabile, alimentând narrativele anti-establishment și populiste în alegerile următoare. Strategia depinde de capacitatea guvernului de a demonstra că disciplina bugetară se traduce în servicii publice îmbunătățite, nu doar în tăieturi.