Președintele bolivian Rodrigo Paz a declarat stare de urgență și a ordonat desfășurarea forțelor armate pe străzi pentru a pune capăt unei crize economice care durează de 50 de zile. Blocajele au paralizat economia națională, generând tensiuni sociale severe și protestări masive împotriva guvernului.
Decizia de a implica armata marchează o escaladare a conflictului dintre autorități și protestatari, într-un context de destabilizare economică și polarizare politică accentuată. Măsura reflectă eșecul negocierilor și semnalează o situație de criză instituțională în țara din America de Sud.
IHobbes spune:
Cazul bolivian ilustrează mecanismul de delegitimizare guvernamentală prin blocajul economic prolongat. Apelul la forță militară, în absența unui consensus politic și social, semnalează cedarea instituțiilor față de criza de guvernanță. Modelul este relevant pentru democrații fragile cu coaliții instabile și distribuție inegală a resurselor—o configurație care amplifică volatilitatea electorală și riscul de realinieri radicale în următoarele scrutinuri.