Banca Națională a României justifică inflația de 11% — cea mai ridicată din Uniunea Europeană — prin efectele dezinflaționiste ale consolidării fiscale. Dan Suciu de la BNR argumentează că scăderea deficitului bugetar contribuie la controlul presiunilor inflaționiste, într-o perioadă în care România se confruntă cu cea mai acută criză de prețuri din blocul comunitar.
Însă explicația BNR pe baza reducerii deficitului riscă să mascheze complexitatea fenomenului inflaționist. Această poziție instituțională poate fi percepută ca încerc de a asigura credibilitate unei politici fiscal-monetare contestate, în contextul în care efectele consolidării asupra inflației rămân debatabile din punct de vedere economic și, mai ales, electoral — cetățenii resimțind în continuare presiuni salariale și de consum în creștere.
IHobbes spune:
DIAGNOSTIC: BNR utilizează argument tehnocrat (consolidare fiscală = dezinflaționare) pentru a legitima o politică de austeritate în fața unei crize inflaționiste acute. Risc politic crescut: discurs BNR vs. realitate socială a cetățenilor. Opoziția poate exploata dezechilibrul dintre narațiunea oficială și experiența de consum. Vulnerabilitate în coaliție dacă efectele consolidării nu se materializează electoral.