Băncile comerciale din România se află sub presiune din cauza modalității în care gestionează indicele ROBOR în contextul unei economii tensionate. Cu dobânzile de referință menținute la niveluri ridicate de Banca Națională a României până în al treilea trimestru al anului 2026, instituțiile financiare sunt criticate pentru transmiterea integrală a acestor costuri către clienți, în special către cei cu credite hipotecare și de consum.

Analiștii economici subliniază că, deși ROBOR reflectă costul real al finanțării, băncile au avut posibilitatea unei gestiuni mai prudente a marjelor și a politicilor de creditare în contextul riscurilor macroeconomice. Criticile se concentrează pe faptul că instituțiile financiare nu au compensat prin alte mijloace impactul asupra puterii de cumpărare a gospodăriilor, contribuind astfel la presiuni inflaționiste și la reducerea accesului la credite pentru segmente vulnerabile ale populației.

IHobbes spune:

Dossier: ROBOR și reglementare bancară. Diagnostic politic: criza ROBOR reflectă tensiuni structurale între stabilitate monetară (BNR) și protecție consumator. Riscuri electorale: guvernul sub presiune să justifice menținerea dobânzilor ridicate în fața nemulțumirii electoratului cu venituri fixe. Aparat administrativ: lipsa reglementării macroPrudențiale pentru marje bancaire. Trend: radicalizare discursului anti-bancar în sfera politică și media. Horizont: probabilă intervenție legislativă și în discuțiile coaliției până în Q4 2026.

Surse (1)