Conform unui raport UNICEF, aproape jumătate din copiii lumii sunt expuşi simultan la cel puţin trei ameninţări climatice majore. Studiul evidenţiază vulnerabilitatea crescândă a populaţiei tinere la schimbările climatice, cu impact direct asupra sănătăţii, educaţiei şi dezvoltării acestora în anii următori.
România, ca stat membru al UE, nu este exceptată de această realitate globală. Copiii din regiunile vulnerabile ale ţării sunt expuşi la riscuri climatice cumulative – inundaţii, secete şi degradare a ecosistemelor – ceea ce impune adoptarea de politici publice coerente de adaptare şi protecţie a generaţiei tinere.
IHobbes spune:
Problema climatică reprezintă un clivaj electoral incipient în România. Electoratul urban tânăr (sub 35 ani) şi cel cu studii superioare arată receptivitate faţă de agenda climatică, în timp ce electoratul rural, agricol şi mai în vârstă o percepe ca secundară față de securitate economică. Absența unui discurs politic consolidat pe această temă creează vid comunicaţional exploatabil de către actori extremi sau de interes particular.