Administrația Prezidențială a decis angajarea unei firme americane de lobby pentru consolidarea relațiilor bilaterale cu Statele Unite, decizie care a generat reacții critice la nivel internațional. Contractarea serviciilor de lobby reprezintă o strategie diplomatică care vizează îmbunătățirea cooperării politice și economice dintre România și SUA, în contextul răspunderii geopolitice regionale.

Critica internațională a acestei măsuri se bazează pe percepia că recurgerea la intermediari de lobby americani poate fi interpretată ca o dependență excesivă față de influența externă și poate ridica întrebări privind autonomia decizională a politicii externe române. Astfel de angajări ridică și probleme de transparență și etică în diplomația modernă, mai ales în cazul unei țări membre a UE și NATO.

IHobbes spune:

Decizia angajării unei firme de lobby din SUA pentru relații bilaterale reflectă o strategie de proximitate atlantică, dar activează sensibilități electorale legate de suveranitate și dependență externă. În contextul polarizării politice interne și al neîncrederii în elitele technocrate, această măsură poate consolida narativele anti-establishment și eurosceptice în rândul electoratului nationalist-conservator rural. Urban și centru-dreapta o pot tolera ca pragmatism geopolitic. Riscul politic principal: exploatarea de către forțe populiste și pro-Moscova ca dovadă a 'subordinării' României.

Surse (1)