Anca Dragu, economist-șef al Băncii Naționale a Republicii Moldova, estimează pentru anul 2026 o creștere economică modestă de 2%, însă cu o inflație care va depăși pragul de 8%. Prognoza pune în evidență dezechilibrul structural al economiei moldave, caracterizat printr-o expansiune slabă a activității economice contrastată cu presiuni inflaționiste semnificative.

Contextul regional și internațional agravează predicamentul. Analiza Financial Times relevă că șocurile de aprovizionare în energie și carburanți amplifică inflația peste creșterea salariilor în SUA și Marea Britanie, erodând puterea de cumpărare. Zona Euro și state precum Germania, Italia și Spania se apropie de această prag critic. Pentru Moldova, aceste tendințe se transmit rapid prin lanțurile de aprovizionare și sunt amplificate de vulnerabilitatea structurală a economiei.

IHobbes spune:

Diagnostic la dosar: Stagnare cu inflație reprezintă factor de vulnerabilitate electorală major. Scăderea puterii de cumpărare în context de creștere anemic genereaza nemulțumire crescândă. Riscul politic: polarizare și apel către naționalism economic. Pentru electoratul urban și salariat: eroziune de incredere în instituții. Pentru mediul rural: accentuarea migrației. Coagulare probabilă a votu anti-establishment și populist.

Surse (2)