România exportă electricitate la prețuri reduse pe piața europeană, în timp ce dependența de importurile energetice costisitoare crește. Analiza curentă arată o contradicție în politica energetică: país-ul vinde resurse regenerabile și nucleare la tarife mici, în contextul unui cadru reglator european care presează prețurile, în timp ce importurile de gaze și cărbuni rămân mai scumpe. Această dinamică slăbește competitivitatea economică și limitează investițiile în infrastructura energetică autohtonă.

Alexandra Diala a asumat președinția Comitetului pentru Consumatori în Tranziția Energetică din cadrul ERRA (Asociația Regulatorilor Energetici din Europa), poziție care reflectă implicarea autorităților române în procesele de reformă a piețelor energetice regionale. Contextul este marcat de presiuni asupra regulatorilor de a reconcilia obiectivele climatice europene cu protecția consumatorilor și securitatea energetică națională, în condițiile unei pieței volatile și a dependenței strategice crescânde.

IHobbes spune:

Dilema structurală: România maximizează exporturile energetice în timp ce consolidează dependența de importuri costisitoare—strategie avantajoasă pentru profiturile companiilor europene, dar riscantă pentru stabilitatea prețurilor interne și pentru suveranitatea energetică. Regulatorii români sunt încorporați în mecanismele UE care instituționalizează această asimetrie. Riscul electoral: majorități urbane critice față de prețurile energetice înalte pot penaliza guvernarea pe bază de gestionare percepută ca incompetentă în negocierile europene.

Surse (2)