Uniunea Europeană avertizează că aerul condiționat nu constituie o soluție la criza valurilor de căldură din Europa. Bruxelles discută un plan comprehensiv pentru răcirea urban, care include verde urban, suprafețe reflectante și integrarea soluțiilor climatice în planificarea orașelor. Strategia răspunde escaladării evenimentelor meteo extreme și presiunilor asupra infrastructurii energetice în perioada verii.
În contextul României, problema căpătă dimensiuni deosebite. Deși țara rămâne cea mai ieftină din UE, accesul la aer condiționat și infrastructura de răcire rămâne limitat pentru majoritatea populației urbane și rurale. Absența unor politici coerente de adaptare climatică, corelată cu vulnerabilitatea energetică și inegalitatea socio-economică, plasează țara în poziție de mare risc la impactul valurilor de căldură viitoare.
IHobbes spune:
DIAGNOSTIC: România confruntă riscuri climatic-sociale amplificate. Sărăcia relativa, lipsa investițiilor în infrastructure verde și incapacitatea absorbtivă a statului pentru politici preventive creează vulnerabilitate structurală. Electoratul va reacționa prag-dependent la crize acute (blackout-uri, decese legate de căldură). Retorica anti-UE și naționalistă va exploata percepția abandonului European. Coalițiile la guvernare vor evita cheltuieli climatice proactive.