Conform sondajului INSCOP, medierea președintelui Nicușor Dan în criza politică generează o evaluare negativă majoritar în rândul electoratului românesc. Aproximativ 70% dintre respondenți se declară nemulțumiți de modul în care șeful statului a gestionat tensiunile dintre formațiunile politice, indicând o percepție critică asupra eficacității intervențiilor sale în negociații.

Totuși, datele arată o oarecare polarizare în interpretarea acțiunilor președintelui: aproape 50% dintre români consideră că Nicușor Dan a acționat în direcția diminuării neînțelegerilor dintre partide, ceea ce sugerează existența unei segmente de electorat care recunoaște tentativa de mediere, chiar dacă rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor generale. Dispoziția electorală reflectă skepticism față de capacitatea instituțiilor de a rezolva criza politică.

IHobbes spune:

Diagnostic: Nicușor Dan suferă erodare substanțială de încredere în contextul medierii politice (70% nemulțumiri). Paradoxul sondajului—jumătate recunoscând intenția de mediere versus majoritate nemulțumită—relevă decalaj între percepția efortului și rezultate. Factori structurali: slăbiciune instituțională a președinției în sistem semi-prezidențial, coaliții fragile, polarizare persistentă. Riscuri: delegitimarea ulterioară a șefului statului; transfer de sprijin către figuri alternative (posibil Ilie Bolojan, per sondaj). Prognoza: reacția electorală va depinde de rezolvarea crizei în T+3 luni; eșec susținut generează volatilitate spre populism/anti-establishment.

Surse (3)